Sarac vs. Bogat

Despre bogatie cititi aici: http://cumgandescbogatii.com/cele-sapte-tipuri-de-bogatie/ iar despre saracie da-ti un search pe google... cred ca exista o infinitate de definitii...e peste tot si in toate formele.

Asta cu bogatia interioara e o vrajeala. Ma simt saraca si cand spun saraca vorbesc intotdeauna la propriu …la modul deschizi portofelul si iti vine sa plangi. Acum o sa sara toti cu gura ca domne tu care stai in Germania te plangi…noi ce sa mai zicem?? Nu stiu ce sa ziceti…dar eu in Romania nu m-am simtit niciodata saraca…nici macar in anii studentiei cand traiam toata luna dintr-o bursa amarata(ce crezi ca daca esti asa destept si banii sunt direct proportionali??? Bursa aia nu cred ca a scos nici macar jumatate din banii pe care i-au bagat ai mei un an intreg in meditatii…asa ca si acum ma intreb cu ce m-a ajutat pe mine 10 la admitere ?!? Dar nu ma plang ca pe atunci trecerea de la alocatie la bursa a fost o schimbare majora in buget…si cum nu eram obisnuita cu bani foarte multi pe mana uite ca m-am multumit cu putin. Si nu m-am simtit saraca. Ba mai mult eram in fiecare seara cu Geo la bere…si o duceam chiar bine…ne ajungeau o luna intreaga de tigari si de ieseala…remember Josie??? Ce vremuri! Bune! Tare bune! Dar sa inchidem aceasta paranteza ca iar m-am lungit aiurea….si ma intreb de ce ma simt saraca…pai se stie…vorba lunga saracia omului…nu??)

Apoi au venit vremurile in care lucram si nu au fost momente in care sa zic ca nu-mi permit ceva. Sa imi refuz chestii pentru ca nu am bani sau sa astept celalalt salariu ca sa-mi iau cizmele alea faine pe care le-am vazut la mall? No way! Nu am cunoscut aceste sentimente de nesiguranta financiara ca acum. Acum chiar ma simt ca un student amarat. Si stii Josie care-i problema??? Ca aici nu e ca la noi daca ai chef sa pleci maine la mare si nu ai decat 20 de lei in buzunar, nu poti sa faci autostopul pana la Constanta si apoi sa gasesti oameni faini care sa faca un foc mare cu tine pe plaja in Vama pe un frig nebun de martie si apoi sa te ia acasa sa te lase sa dormi, sa-ti preagateasca micul dejun , fara sa te fi cunoscut vreodata si fara sa mai stie de tine vreodata. Nu gasesti un nene simpatic care te duce inapoi pana la Cernavoda si apoi iti gaseste alta masina pana la Bucuresti pe care o si plateste ca sa fie sigur ca ajungi in siguranta. Nu gasesti oameni faini care sa fac lucruri gratuite pentru tine. Si acum nu ma mai refer neaparat la fapte materiale ci la gesturi, la vorbe calde, la mangaieri. Si atunci cand nici macar astea nu exista e normal sa te simti sarac. Stii ca maine te trezesti si ai nevoie de putina sare pentru supa si nu poti sa suni la usa vecinului sa-i ceri, pentru ca aici societatea nu face lucruri gratuite. Aici societatea te face sa te simti atat de sarac pana stoarce din tine si ultimul cent(muncit din greu de altfel). Aici nu se imprumuta. Nu se da mai departe…nu se sprijina.


Si cred ca am zis prost cand am condamnat bogatia interioara. Daca stau bine sa ma gandesc, tine si de asta. Conteaza atat de mult sa ai cel mai bun prieten langa tine. Sa stii ca poti sa-l suni la 4 dimineata si sa-i zici sa vina in centru ca ai facut pana si tu nu te descurci. Sa stii ca poate ai chef sa-l vezi si il suni spunandu-i ca in 5 minute esti la el iar el sa-ti deschida usa cu bratele deschise. Ei, aici daca vrei sa faci o vizita trebuie sa te anunti cu o saptamana inainte si atunci nu poti sa stai prea mult sa nu deranjezi! Aici daca esti in mijlocul orasului si ai patit ceva nu ai pe cine sa suni. Nu ai cui sa-i ceri un sfat. Mai direct spus nu te scoate nimeni din cacat. Si ai nesiguranta asta ca maine o sa ai nevoie de ceva…nu conteaza de ce anume…de bani sau poate de paine…sau poate doar de o vorba si nu stii ce s afaci…unde sa te duci? Pe cine sa suni? Pe umarul cui sa plangi?


 Stii, Geo cum e??? Daca azi eram trista si eram in acelasi oras te sunam sa mergem sa luam pranzul impreuna si apoi te rugam sa nu mai mergi la munca, sa pierzi vremea cu mine prin oras, sa ne relaxam uitandu-ne prin vitrine, sa facem baloane de sapun, sa facem poze iar seara sa mergem acasa sa facem paste cu sos dupa reteta proprie si sa ne uitam un film bun ca sa iesim din depresie. Dar asa am sa ma duc sa-mi cumpar ceva sa uit…poate am sa-mi cumpar flori…sau poate niste cercei…si apoi am sa ma duc acasa si n-am sa mananc , am sa-mi pun un film prost si am sa adorm cu grija ca maine o iau de la capat la fel de saraca.



Voi cum va simtiti in ultimul timp?


 PS: pe Josie o gasiti aici http://hiperquadrique.blogspot.com/

Inceput

-As avea ceva de marturisit…de fapt simt ca inca nu o pot lua de la zero pentru ca nu  pot afirma ca am trecut peste toate fantasmele trecutului.E mai bine sa pleci…cel mai bine e sa pleci dracului o data din viata mea si sa ma lasi in pace.Consider ca e cea mai buna alegere pe care poti sa o faci acum!!!

-Calmeaza-te…explica-mi ce s-a intamplat!?!De ce taci?

Ea statea pe scarile Teatrului National cu lacrimi in ochi,cu mainile tremurande si vena de la tampla bine conturata. Deja nu mai putea sa zica nimic.Se saturase de atatea explicatii pe care trebuia sa le imparta si-n stanga si-n dreapta.Considera ca viata ei era ceva iremediabil si nu avea rost sa o iroseasca si pe-a lui. Il iubea…sau nu…nici macar nu stia daca iubise vreodata…inca se mai intreba ce este iubirea uneori.Oricum de fiecare data concluzia era faptul  ca perioadele de agonie si extaz pe care le traia sistematic sunt rodul imaginatiei ei bolnave iar un remediu rapid si sigur nu prea exista.Inca traia din amintiri,din vise si sperante.El,cel de acum,ii oferise absolut orice, traise cu el cea mai frumoasa perioada a vietii ei si pur si simplu se simtea legata din toate punctele de vedere de persoana lui.

-De ce dracu’ taci acum!!!spune ceva!!!!Ce s-a intamplat????Cu ce am mai gresit de data asta???

In tot acest timp il privea cu ochii mari si verzi precum castanele inainte sa se coaca si isi simtea dintii inclestati…nu mai putea sa zica nimic…ar fi vrut sa fuga insa nici macar asta nu mai putea sa faca!!!Nu intelegea de ce luase in dimineata aia blestemata. hotararea sa renunte la Cristi cand el era tot ce-i mai ramasese.Nici macar nu era sigura ca poate sa traiasca fara el si abia acum realiza ca despartirea asta ar produce un dezastru fatal pentru sufletul ei!

-Am hotarat ca e mai bine asa pentru amandoi.Sa se termine aici,acum,asa.Sa-ti aduci aminte de mine,de clipele frumoase petrecute impreuna,de noptile de dragoste,de rasaritul de la mare,de coltul nostru de plaja,de noi doi si atat!Pur si simplu am existat cu bune si rele…si am fost fericiti.De azi nu mai exista “noi doi” exista doar Cristi si Ela separat,fiecare pe drumul lui!

-Ce tot aberezi acolo?Ce-ai baut?Ai fumat ceva???Ela nu te recunosc?Ce-I cu decizia asta tampita???

-Nu e o decizie tampita.Ti-am zis ca trebuie sa ai incredere in mine!Astazi plec si nu o sa ma mai vezi.Nu ma cauta e cel mai bine asa!Nu pot sa las in urma ceea ce a fost!Nu vreau sa te fac sa suferi!Nu pot sa am rabdare si alaturi de tine sa o iau de la capat!Pur si simplu mi-e frica de prea mult bine!Mi-e frica de lucrurile frumoase  traite cu tine!!!Mi-e frica de iubirea ta!!!!Mi-e mult prea bine…

Cristi o privea cu acelasi calm si aceasi blandete ca de fiecare data si zambind o trage de mana langa el,o ia in brate,ii saruta buzele carnoase si fragede,apoi ochii inlacrimati,apoi mainile albe,apoi parul aspru si rebel si-i spune incet la ureche:

-Sa nu-ti fie niciodata frica de fericire si de iubirea ce ti-o port!Sunt aici ca sa te fac sa zambesti sa te iubesc din ce in ce mai mult.Ai inteles???Si sterge-ti lacrimile astea ca esti prea frumoasa asa trista!!!!rade…

Rade si Ela…era prima oara cand se simtea in siguranta!Avea pentru prima oara dupa foarte mult timp curajul sa mearaga mai departe alaturi de un om pe care nu stia daca il iubea insa stia cu siguranta ca ii este necesar!Se simtea prostuta,ii era rusine de decizia luata,de scena facuta in multime si de el care radea strengar de inocenta ei.Era pentru prima oara cand a simtit ca poate sa o ia de la zero fara compromisuri…

Asteptare

As fi facut casa asta din nou. As fi pus alt tapet si mobila as fi luat-o de de la magazinele de antichitati. As fi restaurat-o singura in nunate de verde sau mov. As fi facut un atelier in camera mica in care sa ne exprimam talentele ascunse. Sa developam fotogarfii din vacantele noastre , sa pictam, sa scriem carti, sa le croim hainute copiilor inca nenascuti.

In living as aseza aiurea mobila si toate prostiile de decoratii pe care le-am cumparat de la Ikea si as astepta sa vii sa-mi spui ca-i prost. Dormitorul …hmmm! In dormitor nu avem nevoie de nimic. Pe el l-as umple cu dragoste. Poate un pat acoperit de perdele asa ca-n poveste…acolo sub ele sa ne iubim noi in fiecare zi. Sa nu stie nimeni de noi. Sa ne pierdem vreo doi, trei zile prin asternuturile moi din matase alba. Sa nu ne caute nimeni.

Pe holul lung as pune un orologiu care sa ne aminteasca uneori de timp. Un orologiu vechi, mai vechi decat vietile noastre la un loc si mai precis decat orice cuvant de dragoste pe care mi-l rostesti...vreau ca el sa ne spuna cat am stat impreuna nu cat timp mai avem. Vreau sa nu ne limiteze ci sa ne dea libertate. Sa ne dea senzatia aia ca ne putem intoarce ori de cate ori intrecut si putem retrai la nesfarsit acelasi clipe minunate impreuna. Usa de la intrare as face-o mai lata sa putem incapea amandoi atunci cand ne intoarcem sambata noaptea sprijindu-ne unul pe umerii celuilalt.

In bucatarie ti-as face o cafea tare a doua zi  dimineata si am fuma amandoi cate o tigara sa ne treaca greata. Nu-i asa ca si tie iti place mirosul asta de cafea si tigara duminica dimineata? Ti-as pregati micul dejun si ti-as promite ca-ti fac clatite daca esti cuminte.

As fi pregatit si camera copiilor. Aici se scrie adevarata poveste. E despre cavaleri si printese ce au trait fericiti pana la adanci batraneti. As fi luat paturi suprapuse. Baiatul sa ne doarma sus ca el e curajos si pe cea mica sa o adormim pe cel de jos ca sa fie protejata mereu. Tu le-ai fi scris numele pe tablia de la capul patului iar ei si-ar fi imaginat ca le-ai oferit cate-un regat. Ne-am fi jucat seara toti patru "Nu te supara frate" si am adormi fericiti in hohote de ras.

As reface fiecare bucatica a casei cu parti din mine, ca sa nu uiti niciodata drumul inapoi. As aseza perdele transparente la ferestre ca sa te pot zari venind.

As face totul doar sa-ti fie pe plac. As face totul din nou numai sa vii. Astept!

Bomboane crocante cu fulgi de porumb

Ingrediente:

300 gr fulgi de porumb

200 gr zahar

6 linguri miere

240 gr unt

200 gr ciocolata cu lapte

1 lg extract de vanilie

Ca de obicei nu am respectat exact reteta...ma refer la cantitatile ingredientelor.

Reteta e foarte simpla si se face in 15 minute maxim. am topit intai zaharul cu putina apa si apoi am adaugat restul ingredientelor si le-am lasat sa fiarba pana totul a devenit omogen iar zaharul s-a topit.

Apoi compozitia ma turnat-o peste fulgii de porum si am amestecat bine ca sa se intrepatrunda.

Am lasat apoi compozitia sa se raceasca cat de cat si apoi am format cu mana bomboanele. Nu lasati foarte mult sa se raceasca ca apoi se intareste si nu se mai pot modela.

Nu-i asa ca-i simplu??? :)

Pofta buna!!!!!

Somon si creveti cu legume

O inventie de-a mea :)

Asa de weekend. M-am gandit sa gatesc peste. Ia uitati ce a iesit!

Ingrediente:

* Pentru doua portii

Pentru sos:

3-4 catei de usturoi

O ceapa medie

Sucul de la o lamaie

2 lingurite miere

Sos de soia

Crema de otet balsamic

Patrunjel

Condimente dupa gust(sare,piper,delikat,curry,oregano)

 In rest:

250 gr somon(doua bucati)

250 gr creveti decorticati

2 zuchini

2 morcovi

2 ardei

Initial am preparat sosul. Am taiat ceapa si usturoiul marunt si am amestecat toate ingredientele mentionate mai sus. In principiu cantitatile sunt dupa gust(trebuie sa iasa un sos dulce acrisor). Intre timp am pus pestele si creveti la dezghetat.

Cand sosul a fost gata am pus somonul impreuna cu decorticatii J la macerat timp de vreo doua ore la rece.

Intre timp am taiat morcovii si zuchini si i-am pus la fiert. I-am lasat sa dea un pic in clocot …insa i-am scos la timp cat sa ramana “crocanti”(sa nu zic tari ca nu suna bine).

Am scos pestele de la macerat direct in tigaia incinsa cu doua picaturi de ulei de masline. Somonul trebuie lasat minute bune pe aceeasi parte, sa se patrunda bine iar apoi intors pe cealalta parte doar ca sa ia putina culoare. In felul asta bucata isi pastreaza forma si ramane compacta. Crevetii trebuie sa puneti mai la final deoarece se fac foarte repede si daca sunt lasati prea mult se intaresc(mai ales daca sunt prefierti).

Dupa cum vedeti in poze cand i-am pus in tigaie nu am putut evita sosul in care au stat la macerat, insa eu zic ca arata bine. Nu va pot da timpul exact pentru ca nu am cronometrat, insa atat somonul cat si crevetii se fac foarte repede.

Dupa ce i-am scos(din pacate eu nu am decat o plita amarata asa ca nu pot sa lucrez la doua butoane insa voi puteti sa faceti  asta simultan), in aceasi tigaie am pus legumele prefierte impreuna cu ardeii cruzi si sosul ramas . Am mai condimetat putin dupa gust si le-am lasat sa mai fiarba in sosul respectiv.

Si la final cam asta a iesit.

Enjoy the pics!

Si sa nu uit!

Pofta buna!