duminică, 16 octombrie 2011





Azi am iesit cu Antonia la plimbare. Am fost pe malul unui lac,in mijlocul naturii!!Si ma gandeam de cat timp nu am mai facut asta in weekend. Sa stau pe o banca la soare si sa ma gandesc la nimic. La nimic important. Sa rad cu pofta de nazbatiile unui copil. Sa adie vantul pe fata noastra. Sa ma joc cu ea si sa nu mai conteze nimic. Poti sa te gandesti la atat de multe singur in linistea unei minunate dimineti de toamna si nimic din ceea ce ti-a trecut prin minte sa nu aiba vreo importanta. Pentru ca nimic nu e mai frumos decat sa privesti linistea unui lac si strigatele de bucurie ale unui copil! Mi-era dor de un weekend ca asta, nu de cele care le-am avut in ultimul timp. Asta chiar iti da pofta de viata! Sfarsit de saptamana linistit tuturor! Ma inclin! In poze :Lizuca mea cu Patrocle intr-o alta versiune ! :)




duminică, 2 octombrie 2011

Punct si de la capat...

Am plecat! Toate lucrurile mele adunate ani la rand, pastrate cu grija ca “ poate imi vor fi necesare vreodata ‘ , toate lucrurile de care nu mai aveam loc, au ramas acasa iar strictul necesar a incaput intr-o valiza. M-am urcat in avion si mi-am dat seama ca eram doar eu , un geamantan si cateva amintiri. M-am intrebat atunci de ce m-am legat ani la rand de lucruri minore care nu-mi trebuiau iar acum am reusit in cateva zile sa ma rup de tot.
A trecut aproape o luna de cand sunt aici si am impresia ca sunt dintotdeauna. Imi lipsesc multe si nimic. Cateodata ma trezesec dimineata si am impresia ca asa trebuie sa fie. Nu ma gandesc prea mult acasa decat atunci cand vorbesc cu cei de acolo.
Timpul trece repede aici iar eu nu stiu daca mi-e mai bine sau mai rau. Uneori privesc pe fereastra larg deschisa si ma gandesc ca nu-I nimeni aici. Nu-I nimeni la mine in suflet. Lipseste exact ce caut. Probabil ca nici aici si nici acolo si poate nicaieri nu mai sunt eu. Ceea ce-mi doresc eu nu incape intr-o valiza, nici macar nu stiu unde e, cum arata si in ce as putea sa-l pun?!
Cand eram mica am jucat de multe ori jocul acela cu “ Ce ai lua cu tine pe o insula pustie?” insa nu constientizam dificultatea intrebarii. Daca maine pleci ce ai lua cu tine?